Data de 17 octombrie, este Ziua Mondiala pentru Eradicarea Saraciei, am decis sa arunc o privire in spatele zidului indiferenței globale si am vazut cum traiesc cele mai sarace țari de pe planeta.
Cum sa traiesti cu un dolar pe zi? De câte ori sa manânci astazi – o data sau niciodata? Aceste intrebari salbatice pentru un reprezentant al lumii dezvoltate sunt adresate zilnic de cel puțin 700 de milioane de oameni, sau aproximativ 10% din populația lumii.
La ONU, statele care se afla pe marginea progresului sunt numite prin termenul „Țari cel mai puțin dezvoltate” (LDC).
Cu toate acestea, jocurile de toleranța si jonglarea cu semnificațiile i-au adus pe unii membri ai organizației la formulari si mai ipocrite: de exemplu, in 2011, ministrul turc de externe a propus numirea celor mai sarace țari ale lumii „Țari dezvoltate ale viitorului” sau chiar „Țari cu potențial in curs de dezvoltare”. Comisia a promis ca se va gândi.
Pentru prima data, conceptul de LDC a fost introdus in 1971, când a devenit clar ca nici egalitatea, nici fraternitatea in lume nu au funcționat. Apoi, ratingul a inclus 24 de țari cu PIB pe cap de locuitor sub 750 USD. Pâna in prezent, exista deja 48. Iti recomenad de asemenea lista celor mai ieftine orase din Europa.
În general, acesta este un drum cu sens unic: in 33 de ani, doar 10 state au reusit sa scape de statutul de sarac nepromițator – Guineea Ecuatoriala, Angola, Guyana, Vietnam, Namibia, Republica Congo, Camerun, Maldive, Botswana si Capul Verde. Acest lucru este facilitat de faptul ca, pentru a exclude o țara din lista țarilor cel mai puțin dezvoltate, este necesar ca PIB-ul sau pe cap de locuitor sa depaseasca „inputul” 750 USD cu 150 USD si sa se ridice la cel puțin 900 USD.
Din punct de vedere geografic, toate cele cincizeci dintre cele mai sarace țari ale lumii se „inghesuie” in jurul ecuatorului si latitudinilor tropicale, ceea ce este usor de explicat, deoarece aici trece zona cu cea mai mare densitate a populației. Mai mult de jumatate din lista – 28 de state – se afla in Africa Neagra, 9 – in Asia, 5 – in Oceania si unul (Haiti) aparține Americii de Nord (Caraibe). Nu exista cele mai sarace țari din Europa: cea mai saraca țara de pe continent, Moldova, are un PIB impresionant dupa standardele africane – 2.038 dolari de persoana. În ceea ce priveste PIB-ul pe cap de locuitor, am compilat acest rating. Datele pot fi deja puțin depasite, dar este puțin probabil ca cel puțin intr-una dintre aceste „periferii ale lumii” sa se fi schimbat pentru un rezident local.
Cuprins
1. Republica Democratica Congo
Populația: 15,6 milioane
PIB pe cap de locuitor: 216 USD
Saracia din RDC, fostul Zair, este o poveste clasica a Africii Negre care se va repeta in povestea noastra de mai multe ori. Rețeta „succesului” este simpla: razboiul civil. În RDC, razboiul a inceput la mijlocul anilor nouazeci si a continuat cu unele intreruperi timp de aproximativ opt ani; de-a lungul anilor, economia țarii, deja destul de precara , a fost literalmente calcata. Mai târziu, conflictele au izbucnit din nou si din nou in stat, astfel incât congolezii nu au avut timp sa reconstruiasca economie.
Rezultatul este evident – saracia totala si cel mai scazut PIB pe cap de locuitor din lume. În acelasi timp, Republica Democrata Congo colaboreaza in plan comercial cu succes cu- China, Belgia si alte câteva țari, vânzându-le diamante, cherestea, cafea si minerale. În plus, exportul umbrei de tantalit, care este utilizat in producția de microelectronice, a fost stabilit din RDC.
2. Niger
Populația: 17,5 milioane
PIB pe cap de locuitor: 381 USD
Nu a existat un razboi civil ca atare in Niger, dar in 25 de ani au avut loc mai multe lovituri de stat militare si sase (!) republici s-au schimbat. Cetatenii, ocupati cu redistribuirea puterii, au lasat frâiele managementului economic, iar aceasta s-a repezit in galop, darâmând toate rudimentele bunastarii pe drum. Astazi, in Niger – o Africa tipica in plina crestere si saracie fara speranța. Chiar si puținii tusisti incearca sa evadeze de acolo cât mai curând posibil oriunde le privesc ochii.
3. Burundi
Populația: 9,3 milioane
PIB pe cap de locuitor: 389 USD
Burundi este recunoscuta ca si „republica bananelor”. Aproape toți locuitorii țarii sunt angajați in agricultura, iar majoritatea traiesc cu mult sub pragul saraciei. Vacile si caprele de aici aproape ca nu aduc lapte, pamântul nu da producții normale, nu exista unde lucra si cu siguranța nu are ce sa faca un european acolo . De-a lungul anilor, Burundi a fost recunoscut in repetate rânduri drept cea mai saraca țara din lume si nu se pare ca in viitorul apropiat aceasta gaura africana va putea scapa de o reputație atât de rea.
4. Republica Centrafricana
Populație: 5 milioane
PIB pe cap de locuitor: 391 USD
Republica Centrafricana este renumita ca locul de nastere al excentricului dictator Jean-Bedel Bokassa, caruia, in special, ii placea sa sarbatoreasca cu proprii supusi si facea multe alte lucruri de acest tip. Cu toate acestea, saracia actuala a republicii se datoreaza in primul rând schemei clasice de „razboi civil → devastare”. Ultimul conflict din RCA a avut loc chiar zilele trecute – in 2013. Țara are diamante, uraniu, petrol, aur – dar inca nu exista viața. Din pacate, aceasta este o poveste tipic africana.
5. Etiopia
Populația: 93,9 milioane
PIB pe cap de locuitor: 483 USD
Una dintre cele mai mari si mai vechi țari din Africa s-a clasat pe lista noastra urâta din cauza modelului sau economic esuat. O țara imensa incearca sa traiasca din agricultura, dar nu funcționeaza foarte bine: aproape 40% dintre etiopieni se afla sub pragul saraciei. Etiopia a ajuns la aceasta viața, desigur, din cauza razboiului civil – in Africa, dupa cum vedem, aproape niciodata nu se intâmpla altfel. În plus, in 1993, Eritreea s-a desprins de Etiopia, intrerupând accesul la mare a fostilor compatrioți. Ca urmare a tuturor celor de mai sus, aproape 100 de milioane de cetațeni ai acestei țari destul de mari se intreaba in fiecare zi: „Cum putem trai pâna mâine?
6. Liberia
Populația: 3,5 milioane
PIB pe cap de locuitor: 500 USD
Liberia a fost fondata in secolul al XIX-lea de sclavi negri eliberați din Statele Unite. S-ar parea ca fostii sclavi stiu sa lucreze ca nimeni altul; cu toate acestea, de fapt, s-a dovedit ca termenii „munca” si „câstiga” pentru liberieni se afla la poli opusi ai globului conceptual. În plus, astazi 95% din populația țarii sunt nativi din triburile locale, care sunt ocupați in principal sa rezolve lucrurile intre ei. De-a lungul anilor 90 si jumatate a anilor 00, razboaiele civile au avut loc in țara unul dupa altul, distrugând complet economia.
În ciuda faptului ca multe nave navigheaza acum sub pavilion liberian, fiecare dintre ele plateste țara pentru utilizare, taxele inca nu sunt suficiente pentru a menține un nivel de viața acceptabil in stat. De asemenea, exportul de lemn, cauciuc si minereu nu poate acoperi deficitul bugetar impresionant. Cu alte cuvinte, Liberia de astazi,este o țara cu oameni posibil liberi, dar foarte saraci.
7. Zimbabwe
Populația din Zimbabwe: 13,2 milioane
PIB pe cap de locuitor: 589 USD
Zimbabwe la sfârsitul anilor 2000 a devenit obiect de glume in intreaga lume din cauza hiperinflației sale: in 2009 a atins un fantastic de 321.000.000%. Cu aceasta ocazie, Banca Naționala a emis o bancnota de 100 de trilioane de dolari zimbabweeni, iar apoi a oprit, in general, circulația monedei de stat in țara pentru prevenirea pericolului. Astazi, ultimele bancnote supraviețuitoare, care aveau chiar si o data de expirare (!), sunt vândute in mod activ pe piața neagra turistilor si colecționarilor. Reforma agrara nereusita din 2000 a dus țara intr-o stare atât de salbatica. În doar un deceniu, Zimbabwe a trecut dintr-o țara africana lider la un haz.
Șomajul este acum aproape 100%, iar puținii cetațeni care sunt inca enumerați ca muncitori sunt cu toții angajați in agricultura – cultivând grâu si manioc.
În ianuarie 2013, ministrul de finanțe din Zimbabwe a anunțat oficial ca au mai ramas … 217 dolari in trezoreria statului – si a pus astfel un capat frumos istoriei economiei independente a țarii sale.
8. Somalia
Populația Somaliei: 10,2 milioane
PIB pe cap de locuitor: aproximativ 600 USD
Somalia legendara – un refugiu pentru pirați, bandiți si alte spirite rele din toata Africa – este inca considerata un stat, in ciuda faptului ca pâna si ONU se indoieste ca exista semne de statalitate pe acest teritoriu. Este aproape imposibil sa se calculeze PIB-ul si, in general, sa se evalueze indicatorii economici ai unei țari distruse, dar experții, ca de obicei, au incercat. Și s-a dovedit brusc ca Somalia nu este deloc cea mai saraca țara din Africa.
Potrivit Bancii Centrale din Somalia, statul menține o „economie informala sanatoasa bazata in principal pe cresterea animalelor, companii de telecomunicații si remitențe”. Chiar daca jumatate din țara supraviețuieste cu mai puțin de 1 dolar pe zi, facțiunile si teritoriile somaleze care alcatuiesc țara au dezvoltat unele legaturi cu jucatori importanți de pe piața si chiar au atras o serie de investiții strategice. Drept urmare, unii somalezi privesc chiar la un viitor mai luminos fara prea multa teama.
9. Afganistan
Populația: 31,1 milioane
PIB pe cap de locuitor: 687 USD
Istoria recenta a Afganistanului, din pacate, este cunoscuta de rusi direct. Trupele sovietice au luat parte direct la razboiul civil din anii ’80, care continua pâna in zilele noastre. Afganii inca nu pot construi un stat adecvat – si, prin urmare, majoritatea populației fie ține o mitraliera in mâna, fie cultiva droguri. Drogurile stau astazi la baza economiei afgane. Cultivarea si vânzarea opiumului si a derivatelor sale, conform unor estimari, ajunge la 15% din PIB-ul total.
Un numar mare de locuitori ai țarii nu sunt angajați decât in producția (si adesea consumul) de droguri. Din 2001, volumul producției de droguri a crescut de aproximativ 40 de ori, iar toate acestea se muta, in primul rând, catre Rusia si UE. Modalitați eficiente de combatere a traficului de droguri, cu excepția napalmului, nu au fost inca inventate.
10. Eritreea
Populația: 6 milioane
PIB pe cap de locuitor: 747 USD
„Cipul” Etiopiei nu s-a imbunatațit cu nimic de la secesiunea din 1993. Dimpotriva: statul a pastrat accesul la mare, dar a intrerupt legaturile economice si logistice stabilite cu vecinii sai. Razboiul cu Etiopia din 1998 a pus capat situației. Astazi, Eritreea este un stat extrem de sarac, epuizat de lungi razboaie cu vecinii sai, mai intâi pentru independența. Țara si-a stabilit cumva o economie de comanda cu o pondere extrem de mica a sectorului privat, in timp ce 80% dintre cetațeni sunt angajați in agricultura – si au puțin din ce trai.
