Constrângerea, distanța, inventarea absurdului si alte modalitați neasteptate de a deveni creativ.
Când vine vorba de creativitate, mulți oameni se gândesc la modalitați de a genera idei mai bune decât ceilalți. Cercetarile in acest domeniu nu ofera raspunsuri clare si definitive. Iata câteva bune practici care te vor ajuta sa dezvolți creativitatea.
Toate aceste metode sunt bune pentru sarcinile zilnice care apar in viața noastra. Încearca câteva dintre ele si vezi care dintre ele funcționeaza cel mai bine pentru tine.
Cuprins
Limiteaza-te
Cercetarile au dezvaluit o problema insidioasa. Se pare ca mulți oameni aleg calea celei mai mici rezistențe psihologice” si sfârsesc prin a se baza pe ideile pe care le au deja, incercând sa foloseasca resursele care le sunt la indemâna.
Restricțiile voluntare sporesc foarte mult creativitatea. Ele ii ajuta chiar si pe oamenii creativi sa iasa din zona lor de confort.
Unul dintre cele mai faimoase exemple este cel in care Dr. Seuss a creat cea mai bine vânduta dintre carțile sale, Green Eggs and Ham. A facut acest lucru dupa o cearta cu editorul sau, care l-a provocat sa scrie o carte folosind 50 de cuvinte diferite.
Atunci când lucrezi cu texte, probabil ca observi ca atunci când exista anumite constrângeri, acestea duc la unele soluții destul de ingenioase. De exemplu, atunci când urma sa creezi un text de 800 de cuvinte si ai nevoie doar de 500.
Încerca sa stabilesti o serie de constrângeri in munca si vei vedea cum creierul va gasi soluții creative in limitele pe care le-ai stabilit.
Regândeste problema
Oamenii creativi au obiceiul de a da sens problemelor si fac acest lucru mai des decât colegii lor mai puțin entuziasti. Acest lucru inseamna ca, in loc sa ia o decizie finala rapida, o astfel de persoana analizeaza situația din diferite unghiuri inainte de a incepe sa lucreze la ea.
Iata un exemplu: Deseori trebuie sa fac un articol care sa fie popular. Daca abordez o lucrare gândindu-ma la “Ce pot sa scriu pentru a obține multe retweet-uri?”, este puțin probabil sa vin cu ceva bun. Dar daca fac un pas inapoi, privesc problema dintr-o alta perspectiva si ma intreb “Ce articole rezoneaza cu adevarat cu oamenii si le atrag interesul?”, atunci ajung sa ma concentrez pe partea mai fundamentala a sarcinii si am mai multe sanse sa-mi ating obiectivul.
Asadar, daca te intâlnesti cu o sarcina generala de genul “Ce ar fi sa pictezi ceva sofisticat?”, incerca sa regândesti problema concentrându-te pe aspectul mai semnificativ: “Ce tablou va evoca in cei care il privesc sentimentul familiar de singuratate dupa o desparțire?”.
Pastreaza o distanța psihologica
Se stie de mult timp ca, daca iți iei ochii de la sarcina pentru o vreme, aceasta poate elimina blocajele in calea soluției. Crearea unei distanțe psihologice ajuta. Oamenii au reusit sa rezolve de doua ori mai multe probleme atunci când li s-a cerut sa se gândeasca la sursa obiectivului ca la ceva indepartat.
Încerca sa iți imaginezi sarcina creativa la o anumita distanța de ea, ca si cum se afla la o anumita distanța.
Porneste fantezia… si apoi intoarce-te la treaba!
Desi multe studii vorbesc despre cât de util este sa schimbi si sa visezi, toate aceste constatari par sa omita o parte importanta.
Cu cât s-a depus mai puțina munca pentru a rezolva o anumita problema, cu atât mai puțin funcționeaza fantezia si visarea cu ochii deschisi pentru a atinge obiectivul. Adica, visarea cu ochii deschisi ajuta atunci când ai depus deja mult efort creativ pentru a rezolva o problema. Asadar, inainte de a folosi visarea cu ochii deschisi ca scuza pentru lenea ta, fii sincer cu tine insuți si fa mai intâi ceva de lucru!
Gândeste-te la ceva absurd
Citirea sau trairea unor experiențe absurde va ajuta sa recunosti imagini si sa dezvolți o gândire iesita din comun (subiecții il citesc pe Franz Kafka, dar cercetatorii au sugerat si povesti precum Alice in Țara Minunilor).
Creierul nostru incearca mereu sa dea un sens lucrurilor pe care le percepe. Arta suprarealista, pe de alta parte, il pune in modul “accelerat” pentru scurta perioada de timp in care citim sau privim un astfel de subiect. Citirea carții-Ultima intrebare a lui Isaac Asimov, de exemplu,te-ar putea ajuta.
Separeaza gândirea creativa de munca
Tehnica starii de absorbție ajuta in procesul de pregatire si funcționeaza mult mai eficient decât incercarea de a combina munca si gândirea creativa.
De exemplu, daca esti scriitor, este mult mai productiv sa faci mai intâi toate cercetarile necesare si abia apoi sa incepi sa lucrezi la text.
Creaza o stare de spirit energizata
De mult timp, oamenii de stiința au spus ca o stare de fericire este ideala pentru creativitate.
Dar un studiu din 2007 privind procesele creative la locul de munca a constatat ca gândirea este stimulata atât de vârfurile emoționale pozitive, cât si de cele negative.
Desigur, o stare de spirit proasta poate fi, de asemenea, un ucigas al dorinței de a crea; nu este la fel de universala ca emoțiile pozitive declansate de bucurie, entuziasm, dragoste si asa mai departe. Nimeni nu te sfatuieste sa te aduci intr-o stare de spirit negativa, dar data viitoare când te afli sub influența unor emoții puternice, incearca sa le aplici pentru a crea ceva util. Rezultatul final s-ar putea sa te surprinda foarte mult.
Misca-te
Exercițiile fizice ajuta, de asemenea, la imbunatațirea creativitații noastre. Exercițiile fizice fac sa curga adrenalina si dau o stare de buna dispoziție. Și, dupa cum stim deja, o atitudine pozitiva stimuleaza gândirea creativa.
Daca ai probleme in rezolvarea unei probleme si vrei sa te odihnesti, ia o pauza pentru a face miscare. Atâta timp cât creierul tau continua sa lucreze la nivel subconstient, exercițiile fizice vor accelera apariția ideilor utile.
Întreba-te ce s-ar fi putut intâmpla
Potrivit unui studiu privind procesele de gândire ipotetica, analizarea situațiilor din trecut cu intrebarea “Ce s-ar fi putut intâmpla?” poate stimula creativitatea intr-o perioada scurta de timp.
Cercetarile sugereaza ca problemele analitice, strategice sunt rezolvate cel mai bine folosind un model de raționament substractiv, gândindu-se la ce s-ar fi putut intâmpla in circumstanțele respective. Problemele expansive sunt mai bine rezolvate folosind un raționament contrafactual, gândindu-se la ceea ce ar putea fi adaugat la situația data.
